Nu e nevoie sa dau acum in metafore.Stim ca viata e practic un joc , unul cu multe probe , unul in care castigi sau pierzi probe.In care miza nu e finalul,ci jocul insusi.
Depinde acum de fiecare cum isi joaca jocul . E un joc complex , ai nevoie de aliati,de scopuri,de strategii,de toate.Pe plac fizic.Pe plan moral,ai nevoie de multa putere,intelegere,atentie,gandire in perspectiva si altruism.
Si pierderea unei batalii e pierderea unei probe .Despre asta vorbea cineva,isi expunea durerea in fata oricui dorea sa il asculte.Calculase gresit strategia iubirii,pierduse si era pierdut.Ce sa mai ceri in momentele cand dai toata atentia si grija ta in favoarea cuiva si nu iti e intors deloc inapoi ? Mai ai motiv sa mai dai ? Dar de unde?Rabdarea isi are totusi limitele ei.
Are rost sa mai stai la cheremul unei persoane care nu se mai potriveste cu viata ta ? Oricat ti-ar fi de greu.Las-o sa plece.Sunt unele persoane la care renuntam usor,mai sunt acelea la care renuntam cel mai greu.Iubiti,prieteni,rude.Dar uneori nu ai de ales . Poti sta,poti suporta fara sa zici,poti face sacrificii la nesfarsit;daca ea nu vrea sa vada,nu va vedea.
Ramai cu o alinare poate,amintirile.Si poate amintirile vor fi cele care va vor reuni.
Ce te faci cand e prea tarziu?Cand e prea tarziu pentru regrete,e prea tarziu pentru tot.Cand atitudinea s-a schimbat iremediabil,cand apare minciuna si dezamagirea,e deja dincolo.Poate e timpul sa renunti.Sau poate nu.Daca mai poti gasi forta,puterea de a continua,de a schimba,fa-o.Daca merita,fa-o.Si daca vei regreta la sfarsit,stii ca nu vei regreta pe viata.
Am simtit nevoia sa ii raspund celui "batut de soarta"cum se numeste.I-as da si sfaturi,dar ora inaintata isi zice cuvantul.
O seara placuta,
Biby